Magneți
Acest element este folosit în materiale magnetice atunci când este necesar un magnetism puternic, stabil sau rezistent la temperatură.
Disprosiu este elementul chimic cu numărul atomic 66 și simbolul Dy; se află în perioada 6, grupa —, blocul f. Starea de referință la temperatura camerei este solidă. Configurația electronică: [Xe] 4f10 6s2.
Lantanidele se caracterizează prin umplerea substratului 4f. Chimia lor este adesea dominată de starea de oxidare +3, iar orbitalii f parțial ocupați conferă multor elemente proprietăți magnetice și optice utile.
Deoarece electronii 4f sunt relativ ecranați, lantanidele învecinate au comportamente chimice foarte asemănătoare. Separarea lor una de alta este de aceea mult mai dificilă decât separarea elementelor din grupe principale diferite.
Lantanidele sunt întâlnite frecvent ca ioni +3 în oxizi, halogenuri și compuși de coordonație. Compușii lor au adesea o chimie foarte asemănătoare, în timp ce diferențele din structura electronilor f produc comportamente magnetice și luminescente distinctive.
Starea de referință la temperatura camerei este solidă. Densitatea indicată este 8.54 g/cm³. Punctul de topire este 1 683 K (1 410 °C). Punctul de fierbere este 2 840 K (2 567 °C). Presiunea, puritatea și structura cristalină pot modifica proprietățile fizice măsurate.
În practică, acest element apare în domenii precum magneți, lasere și reactoare nucleare.
Acest element este folosit în materiale magnetice atunci când este necesar un magnetism puternic, stabil sau rezistent la temperatură.
Acest element este folosit în medii laser, componente optice sau pentru generarea luminii la lungimi de undă specifice.
Acest element este folosit în materiale pentru reactoare, combustibili, controlul neutronilor sau sisteme nucleare specializate, în funcție de izotop și de forma chimică.
Disprosiu se află în perioada 6. În secvența blocului f prezentată aici, elementele vecine sunt terbiu și holmiu. Această secvență permite compararea directă cu elementele învecinate din blocul f.
Valorile descriu elementul sau atomul neutru, după caz. Datele fizice pot depinde de alotrop, presiune și condițiile de măsurare.
Descoperirea elementului este asociată cu Lecoq de Boisbaudran. Recunoașterea elementului, izolarea unei probe pure și atribuirea numărului atomic modern nu au avut neapărat loc în același moment.
Masa atomică standard este 162.500(1). Această valoare se referă la compoziția izotopică a materialului terestru natural, nu la masa unui anumit atom.
Acest element are cel puțin un izotop stabil. Izotopii diferiți au același număr de protoni și, prin urmare, aceeași identitate chimică, dar numere diferite de neutroni și mase atomice diferite.
Riscurile asociate acestui element depind de forma chimică, doză și calea de expunere. Elementul pur, ionii și compușii săi pot avea efecte biologice și de mediu foarte diferite, de aceea trebuie consultate datele de siguranță pentru substanța manipulată efectiv.