Două grupe O–H acide fac acidul sulfuric diprotic.
Este un model Lewis de contabilizare a electronilor; densitatea electronică reală nu este descrisă complet de un singur desen cu legături duble localizate.
Acidul sulfuric este H₂SO₄, un oxoacid diprotic al sulfului. În apă poate ceda doi protoni în etape succesive: primul transfer este foarte favorabil, iar al doilea, din HSO₄⁻, reprezintă un echilibru distinct.
Scrierea HO–S(=O)₂–OH este un prim model structural util, deoarece face vizibile cele două grupe O–H capabile să cedeze protoni.
Este un model Lewis de contabilizare a electronilor; densitatea electronică reală nu este descrisă complet de un singur desen cu legături duble localizate.
În apă diluată, primul transfer de proton este tratat în chimia introductivă ca fiind practic complet.
HSO₄⁻ format poate apoi ceda al doilea proton într-un echilibru reversibil. Sarcina și solvatarea diferite fac ca cele două etape să aibă comportamente distincte.
Hidratarea ionilor și transferul de proton eliberează multă căldură.
Cantitatea de căldură eliberată local depinde puternic de concentrație și de condițiile de amestecare, astfel încât sistemele concentrate și diluate nu sunt pur și simplu identice.
| Formulă | H₂SO₄ |
|---|---|
| Număr de registru CAS | 7664-93-9 |
| PubChem CID | 1118 |
| InChI standard | InChI=1S/H2O4S/c1-5(2,3)4/h(H2,1,2,3,4) |
| SMILES canonic | OS(=O)(=O)O |
Structura Lewis este utilă pentru numărarea electronilor, dar descrierea modernă a legăturii include separare de sarcină și delocalizare.
După pierderea primului proton, specia este deja încărcată negativ; îndepărtarea altuia formează un dianion, modificând electrostatica și solvatarea.
Nu. La concentrații mari, mediul solvent, activitatea apei și distribuția speciilor diferă substanțial de soluțiile diluate.